Unde-i lege, nu-i tocmeală!

Ieri, am citit un articol în care se menționa cazul unei așa-zise doamne care, deși se afla într-un spațiu închis, mai mult, într-un centru medical, nu dorea să poarte masca în mod corect și, orice i se spunea, madam o dădea pe câr, pe mâr, dar numai să nu facă așa cum trebuia1„Nu-ți place masca, fă-ți programare la Doctor Google!”. Covida Loca: Boala libertăţii iresponsabile. Nu știu dacă exemplul din articol este real sau fictiv, dar oameni de acest fel există și sigur accesează și sistemul medical privat. Acești munți de tupeu și nesimțire ar trebui dați afară fără târguială. Nu explicații, nu muncă de convingere – nimic din toate acestea. Nu intri decât în condițiile pe care le cunoști – nu vrei să le respecți, tratează-te singur sau prin babe, dacă ăsta e nivelul. Dacă vrei, totuși, un medic „pe bune“, accesează servicii de telemedicină, ca să nu îi faci nici lui, nici pacienților lui, un rău care poate fi iremediabil. Problema trebuie tranșată de la ușă, cu paznicul, iar, dacă acesta nu există, ideal ar fi să existe o zonă intermediară, cu pus în vedere și dat spre semnat, inclusiv că respectă regulile pe care de bună voie nu și le asumă. Altfel, nu primit la recepție, nu în cabinet. Iar în cabinet, dacă pacientul își dă masca jos, fără să existe indicație în acest sens din partea medicului, iese nemascatul sau iese doctorul – actul medical se suspendă.

Cel puțin în spații închise, în această perioadă, nu se „joacă” decât cu mască. Poți să stai fără ea pe față, dar numai acolo unde intră în discuție doar propria viață. Serviciile medicale se acordă condiționat, pentru că viața medicului este importantă, și nu doar din perspectiva profesiei. Dar, profesional vorbind, a lipsi sistemul medical de un specialist, chiar și pentru perioada limitată, nu este deloc în regulă. În plus, profesioniștii din sănătate vin în contact cu foarte multe persoane, majoritatea poate vulnerabile. De ce, din cauza acestor iresponsabili, să fie puși sub risc medicii și pacienții vulnerabili? Există obligația de a purta mască în spații închise? Există! O astfel de măsură, în acest context, se execută, nu se discută. Lămuriri că, fără masca pusă corect pe față, nu ești primit de niciun medic. Ai libertatea de a umbla fără mască, dar la tine pe tarla, nu „ca Vodă prin lobodă“. Cine nu înțelege și nu pleacă de bunăvoie, anunțată poliția, ca să ajute persoana în cauză să înțeleagă, printr-o amendă, cum stau lucrurile cu drepturile și libertățile. Mă întreb și dacă legislația aceea, care vizează sancțiuni penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, nu se aplică în situații de acest fel. Sau nu se mai aplică deloc? Criza escaladează, tupeul covidioților se expandează, dar autoritățile se dezumflă. Un răspuns defazat și riscant, aș zice.

Nu poți lăsa de izbeliște un pacient, spun unii medici. Nu, nu îl lași de izbeliște, îi respecți alegerea de a nu purta mască și îl ajuți să înțeleagă că, în viață, nu este vorba doar despre el, iar restul nu contează, și că, pe lumea aceasta, există reguli a căror nerespectare se taxează. Milă ți-e de unul, dar și de ceilalți să ți se rupă inima. Pentru că acela/aceea, care calcă peste toți și peste toate, și-o face „cu mâna lui/ei”, dar ceilalți sunt nevinovați. Dacă pacientul rebel vrea să plângă sau să moară mama sa, ceilalți, care sunt atenți, nu vor nici să le plângă, nici să le moară mamele. Iar rebelii, dacă ar fi bolnavi cu adevărat, s-ar teme pentru viețile lor și, dacă sunt în criză medicală, se fac „luntre și punte”, pentru a primi ce au nevoie. Oricum, nu li se cere „marea cu sarea”, ca să intre într-un centru medical, ci doar să pună o mască în mod corect pe față… Sau, poate că unii sunt bolnavi și vor să moară, că au vocație suicidară, iar altora nu le pasă, pentru că, în mințile lor, s-a cuibărit gândul că nu vor cădea sub coasă. Dar nu trebuie să moară alți oameni, din cauza lor! Una peste alta, respecți regulile sau, dacă nu, telemedicină, UPU ori descurcă-te cum te învață doctorii de pe internet, competenții aceia care ți-au spus că masca ți-ar afecta inteligența dubitabilă.

Situația poate fi privită și din partea cealaltă, pentru că există și medici care bagatelizează tot ce se corelează cu virusul și măsurile luate de autorități, pentru a limita actuala pandemie. Iar când spun asta, îmi vine în minte, în primul rând, dirijorul Camil Marinescu, care a decedat din cauza unui medic care nu își purta masca inclusiv pe nas, pentru că era în călduri, avea bufeuri sau prea multe fumuri.

Discuțiile pot fi extinse și la alte domenii de activitate, mai ales la sectorul comercial, pentru că magazinele cu produse alimentare și piețele sunt cele mai frecventate. În supermarketuri, în general, personalul de la casă poartă mască, dar cel care se îngrijește de pusul la raft nu este tot atât de consecvent. Asta pentru că mulți fac ce fac nu din responsabilitate – nu își asumă, nu asimilează, funcționează doar teama de sancțiune. Nu se tem nici măcar de consecințele asupra propriei persoane, pentru că nu pot și/sau nu vor să înțeleagă. La rețelele de magazine mai mici, există, de asemenea, angajați care ar trebui responsabilizați, iar la magazinele de cartier, nu știu cum stau lucrurile, dar mă îndoiesc că situația este colorată în roz pastelat. În piețele din localitățile care au instituit obligativitatea măștii în toate locurile publice aglomerate, inclusiv în spații deschise, poate că vânzătorii poartă mască. Dar acolo unde nu există această obligație, nu prea ai fericirea să vezi așa ceva. Astăzi, îmi povestea cineva că, într-o piață importantă dintr-o localitate de provincie, cumpărătorii, în mare parte, purtau mască, în schimb, vânzătorii nu prea catadicseau. Dacă nu există lege, unii (mulți sau puțini, nu i-am inventariat) nu fac ceea ce trebuie, iar anumite persoane refractare nu țin cont nici de legi, decât dacă pedeapsa este certă și iminentă.

În general, indivizii care nu respectă regulile se tem de consecințe, iar dacă se confruntă cu fermitate și sancțiuni, se conformează. Nu din convingere, nu din responsabilitate – nu, nimic din toate acestea. Pur și simplu, pentru a evita urmările care îi pot afecta, strict din grijă pentru propria persoană, din egoism, cum se spune. Fără strictețe și sancțiune, nu se pot obține efecte bune – și aceasta nu doar în actualul context. Pentru că „rebelii“ invocă mereu câte un pretext, trebuie evitată orice târguială – unde-i lege, nu-i tocmeală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *