„Dumnezeu nu te va face niciodată să aștepți fără niciun motiv. Ai încredere în timpul Lui.“ Textul acesta mi-a apărut astăzi în feed, după ce niște umbre grele au trecut peste mine. Iar când l-am citit, m-am „luminat“ – cât contează un cuvânt venit la vremea potrivită!
În anumite privințe, a fost o zi ca toate celelalte zile ale mele, cu acele momente mai tenebroase, din cauza afecțiunilor cu care mă confrunt și care evoluează, în lipsa diagnosticelor și tratamentelor necesare. Dar, din altă perspectivă, azi a fost mai dificil, pentru că am început să refac planul de investigare, iar asta m-a dezarmat, dat fiind că o iau, din nou, de la zero, cu multe. Și, pe lângă faptul că, în anumite privințe, chiar nu știu ce să mai fac, este copleșitor că am încercat, de atâtea ori, fără să obțin rezultate, asistând, neputincioasă, la propria degradare, fără nicio perspectivă de a fi luată în considerare. Și e și mai greu când faci asta de treizeci și trei de ani, pentru că o parte din problemele actuale sunt, practic, de atunci, în ultimii ani doar au „explodat“. Și simt că îmi împietrește mintea, în astfel de situații, iar, uneori, mă blochez pe: „De ce?“ De ce boli rare și de ce într-o formă atât de neobișnuită de prezentare. Dar, mai ales, de ce o întârziere atât de mare, cei mai buni ani din viață, cum se spune. Și încă nu s-a terminat, iar experiențele trecutului îmi inspiră groaza că trebuie să mă chinui și să cheltuiesc iar, doar pentru a fi expediată din nou. Însă textul citat la începutul acestui articol m-a încurajat.
Problemele nu au dispărut, iar viitorul este la fel de incert, dar deja zâmbesc cu încredere. Deși nu știu pentru cât timp, a fost un mesaj de care aveam mare nevoie în aceste clipe. Acum, a răsărit soarele în gând și, ce va fi mâine, e grija si durerea zilei de mâine – zilele se trăiesc pe rând.
Poate că unii ar spune că este o nebunie să te agăți de un text, care îți apare aleatoriu în față. Nu, nu este – o nebunie ar fi, dacă nu ai lua în considerare tot ce te poate ajuta să rămâi în picioare, mai ales că nimic nu este la întâmplare. Atunci când simți că te prăbușești și nu ai de ce să te prinzi, contează chiar și un fir de ață, dacă te ajută să mergi mai departe în viață.