Donălduț vrea să se facă mare. Și mă mir că spune asta, pentru că, biologic, el e deja mare. Dar probabil că, în general, oamenii au vârsta pe care simt că o au, chiar dacă asta nu corespunde cu aceea înscrisă în documentele de identitate. Deși, problema lui Donălduț cred că este, de fapt, alta: se simte foarte mic în ochii celor pe care îi percepe ca fiind mari, își conștientizează micimea, iar asta îl deranjează. De aceea, bietul de el, înțelege greșit și ce înseamnă băiat mare, și cum poți să ajungi unul. Da, băiețelul acesta consideră că este important cum apari în ochii altora, pentru că, dacă ești văzut mare, așa devii. Iar ca să fii perceput ca atare, trebuie să strigi, să lovești foarte tare și să furi, ca să ai cât mai mult în buzunare. Cu alte cuvinte, sărăcuțul de el, care nu e sărac decât în interior, crede că afișarea și exercitarea forței te face mare.
Poate că o persoană matură din anturajul său ar trebui să îl sfătuiască să se ducă la psiholog, să îl elucideze specialistul de ce are aceste aspirații și frustrări dimensionale, de ce îi pasă atât de mult de ce spun alții și de ce are manifestări cleptomane. Să îi comunice clar, în cuvinte puține și uzuale, că, dacă vrei să fii socotit „mare“, trebuie să te porți ca un adult, să nu mai afișezi comportamentul unui copil răzgâiat, care, pentru a primi trenulețul solicitat, țipă, se tăvălește pe jos și aruncă obiecte spre cei care nu îi cântă în strună. Poate se găsește vreun bunic sau vreo bunică pe acolo, persoană „cu scaun la cap“, care să îl ajute să priceapă că, pentru a ajunge pe tron, trebuie să cobori mai întâi de pe oliță. Îmi doresc să îi țină cineva un discurs ca la și despre carte: „Donălduț, începe și tu să citești povești, care să te ajute să devii un băiat drăguț și, treptat, să crești. Poate așa afli că, atunci când ești mare, nu scuipi și lovești capul celui mai mic decât tine. Că atingi ținte înalte ridicând pe cel căzut, nu călcând josnic peste el. Că nu te impui ca fiind mare, prin a îi face pe cei mai slabi decât tine cârpe de picioare. Că a proceda astfel înseamnă că ești o brută – o namilă, din punct de vedere fizic, dar foarte mică, la minte și la suflet. Da, știu, în opinia ta, se poate să ajungi departe și fără să pui mintea în carte. Dar, astfel, oriunde vei ajunge, vei fi urât și te vei face de rușine, căci o să numești răul bine. Învață, ca să fii cu adevărat un băiat mare, nu doar unul ce pare.“
Poate Donălduț va înțelege și va face după cum i s-a zis, dar cred că asta numai în al meu vis. Căci, în realitate, ar da, în continuare, de pământ, cu toate, în stupida lui încercare de a părea mare.
Acest text este un pamflet și trebuie abordat ca atare.