Despre biletele de trimitere și problemele asociate

Medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, menționează că, în unele clinici și spitale, dar, probabil, și la cabinete medicale individuale, biletele de trimitere către medicii specialiști sunt solicitate în continuare1Pacienți puși pe drumuri de spitale și de medicii specialiști să ceară bilete de trimitere, chiar dacă legea prevede că ele nu sunt necesare până în octombrie. Deși, potrivit reglementărilor în vigoare, până în luna octombrie, aceste documente medicale nu sunt necesare, fiind luate măsuri pentru a evita expunerea pacienților la noul coronavirus.

Doamna doctor a tras un semnal de alarmă și a făcut observații corecte, dar biletele de trimitere ridică probleme nu doar în pandemie. Dincolo de comunicarea deficitară din sistem, la care medicul menționat a făcut justă referire, biletele de trimitere generează probleme pacienților și în vremuri mai bune decât acestea, din cauza reglementărilor, pe baza cărora sunt eliberate, și a modului în care aceste reglementări sunt aplicate, destul de diferit, la nivelul caselor județene de sănătate și de către fiecare medic de familie în parte. De aceea, din punctul meu de vedere, cel puțin atunci când vine vorba de boli cronice, este necesar ca prezentarea la medicul specialist să se poată realiza fără aceste bilete de trimitere, iar vizitele să fie la nevoie, nu după sistemul „Ați fost odată luna aceasta, nu se mai poate, așteptați până luna cealaltă.” Dar dacă, până la sfârșitul lunii, pacientului i se agravează boala, ce să facă? Să meargă în privat, cu bani? Poate nu are! Să se prezinte la urgență? De ce, pentru a provoca aglomerație în mod inutil? Pentru că, acolo, simptomele sunt mascate prin ceea ce unii urgentiști numesc „pus pe picioare”, iar pacientul este trimis „să se caute“ la privat. Așa că nu îi rămâne decât să aștepte luna sau viața viitoare, dacă „nu mai are zile“ și moare. Aceasta în cazul în care doctorul de familie vrea să îi dea trimitere. Pentru că anumiți medici de familie (din câte am auzit, mai ales prin provincie, dar nu doar) nu dau mai mult de un bilet pe lună, iar acela „cu cântec”, că „ți-am mai dat unul luna trecută”, deși precedentul era pentru cu totul altceva. Dar dacă, din cauza vârstei sau a caracterului sistemic al unei afecțiuni, pacientul are nevoie de mai mulți medici specialiști, ce să facă? Bolile nu pot fi puse în așteptare, cum cer unii medici. Să meargă în spital? Dar și acolo trebuie bilet de trimitere, iar dacă nu ai relații și recomandări, poate fi greu, în general, și poate fi cu atât mai greu când îți dorești (și poate chiar ai nevoie de) un anumit medic și un anume spital. În plus, de multe ori, problemele de sănătate se rezolvă în ambulator, iar așa este și mai puțin costisitor pentru sistemul medical. De aceea, pentru bolnavii cronici, biletele de trimitere ar trebui eliminate, cu posibilitatea de accesare a oricărui specialist, la nevoie, iar pentru ceilalți pacienți, să fie eliberate fără restricțiile și condiționările actuale, care pot îngreuna procesul de diagnosticare. Căci, dacă îi spui unui pacient că nu îi dai pentru reumatolog, că a fost la neurolog, deși el are o simptomatologie intricată, îi oprești, practic, accesul la servicii medicale. Sau, dacă a fost la un neurolog, care i-a zis că este nefericit în dragoste și l-a trimis la plimbare, la propriu și la figurat, nu are cum să se ducă la altul, atât timp cât biletul de trimitere emis anterior este încă valabil!

În concluzie, aceste bilete de trimitere, așa cum este sistemul actual, generează probleme numeroase celor care nu au conturile suficient de grase, pentru a accesa sistemul medical privat. Dar cum cei mai mulți oameni din această țară depind încă, în mare parte, de sistemul medical de stat, pentru ei, acest sistem trebuie, inclusiv din perspectiva biletelor de trimitere, reformat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *