Ucraina trebuie susținută acum!

Pe 22 noiembrie, ucrainienii din întreaga lume onorează memoria milioanelor de oameni care au murit în timpul Holodomorului – genocidul comis de ruși împotriva poporului ucrainean în 1932-1933, prin înfometare122 noiembrie – Aprinde o lumânare de aducere aminte. Oriunde ai fi. – facebook.com, accesat la data de 22.11.2025.. În acest context istoric, în care Ucraina este somată să cedeze teritorii, trebuie ca lumea să înțeleagă ce a însemnat ocupația rusă în trecut. Iar în zilele noastre, Rusia a mobilizat forțat 46.000 de ucrainieni2These are Ukrainian boys… – facebook.com, accesat la data de 22.11.2025. și a răpit zeci de mii de copii din teritoriile ocupate deocamdată temporar320.000 de copii ucraineni răpiți de Rusia, doar 400 repatriați. ONU: Unii au fost maltratați – europalibera.org, accesat la data de 22.11.2025., dar cu revendicare pentru definitivare – asta, și nu doar, este Rusia în prezent.

Ucraina trebuie susținută să nu cedeze! Pentru că rușii nu se vor opri la Ucraina, iar, așa cum a fost trădată țară vecină, poate fi pusă pe masa negocierilor oricare alta. Să nu uităm că foametea, ca instrument genocidar, a fost folosită de sovietici inclusiv pentru românii din Moldova, să nu uităm de închisori, deportări și alte decimări, care i-au afectat și pe români. 

Acum, nu este vorba de Ucraina care cedează, ci de lumea liberă care decide să o facă sau nu, de societatea care crede în libertate și drepturile omului, dacă dă voie celui care le încalcă să fie răsplătit și să procedeze la fel în continuare. Nu e vorba doar de pământurile și oamenii Ucrainei, e vorba de principiile și mecanismele lumii libere, de viitorul Europei și al țării noastre. Căci, așa cum au luat și iau teritorii de la ei și au răpit Moldova de la noi, pot să pretindă, în viitorul necunoscut, și de la România alte teritorii. Prădătorii, cu cât încalcă mai mult, li se permite și li se cedează mai mult, cu atât vor mai mult și fac mai mult rău. 

Ucraina trebuie susținută acum, Rusia trebuie oprită acum, din acel drum care se poate opri la ușa noastră și poate dărâma acea casă care ne aparține și în care ne simțim atât de bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *