SUA: este libertatea presei aflată în pericol?

Ce este presa

Presa joacă un rol fundamental în funcționarea unei democrații sănătoase, fiind adesea numită „a patra putere în stat”, alături de executiv, legislativ și judiciar, deoarece are rolul de a informa cetățenii, de a monitoriza acțiunile celor aflați la putere și de a facilita dezbaterea publică. Funcția de supraveghere este crucială pentru menținerea responsabilității publice și previne concentrarea excesivă a puterii. Într-o eră a dezinformării și a comasării media în mâinile unor grupuri restrânse, libertatea presei1Libertatea presei – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025. devine mai mult decât un principiu democratic, devine o condiție de supraviețuire pentru democrație. Întrebarea este dacă această libertate este reală și pentru cât timp.

Ce se întâmplă când presa este împiedicată să funcționeze liber

O presă liberă2Libertatea presei în lume, la cel mai slab nivel din ultimii 50 de ani – rfi.fr, accesat la data de 18.09.2025. asigură circulația informațiilor corecte3De la libertatea presei la cumpărarea presei. Cât mai valorează independența jurnalistului în era manipulării și a post-adevărului? – europalibera.org, accesat la data de 18.09.2025.4Libertatea presei şi pluralismul se confruntă cu o „luptă existenţială” în întreaga UE, potrivit unui raport al Uniunii Libertăţilor Civile pentru Europa – g4media.ro, accesat la data de 18.09.2025., oferind cetățenilor instrumente pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Studiile arată că, în țările cu un grad ridicat de libertate a presei, nivelul de corupție este mai scăzut și participarea civică este mai ridicată5Press freedom and corruption in business-state interactions – sciencedirect.com, accesat la data de 18.09.2025.6The Impact of Democracy and Press Freedom on Corruption: Conditionality Matters – ifo.de, accesat la data de 18.09.2025..

Când presa este împiedicată să funcționeze liber, consecințele pentru democrație și societate sunt profunde și multiple. Restricționarea presei, prin reducerea la tăcere a vocilor critice și reprimarea dezbaterii publice, anulează platformele pentru opinii diverse sau contrare și, în acest mod, posibilitatea de a obține soluții prin consens democratic7Press Release: Restrictions to freedom of expression as democracy loses ground – v-dem.net, accesat la data de 18.09.2025.. Totodată, din cauza manipulării fluxului de informații, prin control și cenzură, cetățenii primesc doar versiunea „oficială” a evenimentelor, distorsionată și/sau trunchiată, şi, astfel, vor lua decizii bazate pe date false sau incomplete8Media Restrictions Today Will Harm Democracy Tomorrow – freedomhouse.org, accesat la data de 18.09.2025.92024 World Press Freedom Index – journalism under political pressure – rsf.org, accesat la data de 18.09.2025.. Prin toate acestea, se produce o erodare a responsabilității publice, căci, dacă nu există monitorizare, oficialii publici pot acționa fără frică de consecințe, corupția devine mai ușor de ascuns, abuzurile de putere rămân neexpuse10Media Freedom: A Downward Spiral – freedomhouse.org, accesat la data de 18.09.2025.11MEDIA FREEDOM, DEMOCRACY, AND SECURITY – osce.org, accesat la data de 18.09.2025..

Care sunt etapele de tranziție, de la un regim democratic la unul autoritar

Trecerea de la democrație12Democrație – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025. la autoritarism13Autoritarism – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025. uneori se întâmplă brusc, printr-o lovitură de stat. Dar, de obicei, este un proces gradual de erodare democratică, urmând anumite etape predictibile.

Întâi, este vizată capturarea instituțiilor cheie, care începe, adesea, cu un control gradual: partidele sau liderii autoritari câștigă puterea prin mijloace legitime, apoi, încep să modifice regulile din interior. Pentru asta, numesc loialiști în poziții cheie din justiție, administrația publică și instituțiile de securitate, transformându-le, din gardieni ai democrației, în instrumente ale puterii14The Five Steps Towards Autocracy – persuasion.community, accesat la data de 18.09.2025.15The Authoritarian Playbook – protectdemocracy.org, accesat la data de 18.09.2025..

În etapa a doua, este vizat controlul presei și al informației, media independentă devenind prima țintă majoră. Nu se interzice brusc presa liberă, ci se folosesc metode mai subtile, pentru limitarea spațiului social alocat jurnalismului independent: presiuni economice prin retragerea publicității, achiziții ale trusturilor media de către aliați sau legi aparent neutre care, în diferite modalități, restricționează „dezinformarea“16Ibidem..

În etapa a treia, intervin „demonizarea“ opoziției și polarizarea. Liderii autoritari încurajează divizarea societății în „noi“ versus „ei“, prezentându-se ca singura alternativă legitimă. Opoziția este prezentată ca „trădătoare“, „anti-națională” sau „agenți străini“. Aceasta justifică măsurile represive care vor urma și reduce simpatia publică pentru opozanți17Suzanne Mettler & Robert C. Lieberman – Four Threats – democracyparadox.com, accesat la data de 18.09.2025..

A patra etapă vine cu manipularea sistemului electoral, prin redefinirea circumscripțiilor, modificarea legilor electorale pentru a favoriza partidul de guvernământ, restricțiile asupra finanțării opoziției sau folosirea resurselor de stat în campaniile electorale18When democracies autocratise – undp.org, accesat la data de 18.09.2025.19The Tools of Autocracy Worldwide: Authoritarian Networks, the Façade of Democracy, and Neo-Repression – sagepub.com, accesat la data de 18.09.2025..

Etapa a cincea aduce restrângerea spațiului civic (ONG-uri, sindicate independente și alte organizații ale societății civile) prin legi restrictive, control fiscal excesiv sau/și etichetarea ca „agenți străini“, diminuând, astfel, și sprijinul opoziției20A New Wave of Repression on Civic Space: Democracy Support Community Failing to Respond – epd.eu, accesat la data de 18.09.2025.21Closing Civic Space in the United States: Connecting the Dots, Changing the Trajectory – carnegieendowment.org, accesat la data de 18.09.2025..

În ultima etapă, se trece la construirea unui sistem de loialitate, consolidând puterea prin distribuirea beneficiilor către susținători și pedepsirea adversarilor. Astfel, accesul la contracte publice, locuri de muncă în sectorul de stat sau alte privilegii depinde de loialitatea politică22Authoritarianism – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025..

Ce face Donald Trump în privința libertății presei

În mod cert, exclude instituţii media din accesul la evenimente oficiale: The Associated Press (AP) a fost exclusă de la majoritatea evenimentelor grupului de presă de la Casa Albă23Alarm bells: Trump’s first 100 days ramp up fear for the press, democracy – cpj.org, accesat la data de 18.09.2025.24US court orders White House to restore access for AP journalists – bbc.co.uk, accesat la data de 18.09.2025., ceea ce înseamnă că nu poate transmite informaţii oficiale în timp real. Motivul invocat a fost refuzul AP de a folosi numele „Golful Americii” în loc de „Golful Mexic”, denumire schimbată în baza unui ordin executiv al administraţiei Trump.

De asemenea, emite ordine executive care afectează independenţa şi finanţarea publică a presei. De exemplu, Executive Order 14149 („Restoring Freedom of Speech and Ending Federal Censorship”)25RESTORING FREEDOM OF SPEECH AND ENDING FEDERAL CENSORSHIP – whitehouse.gov, accesat la data de 18.09.2025.26Executive Order 14149 – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025., semnat la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ordonă, având în vedere ultimii ani, identificarea și investigarea activităților guvernamentale care ar fi restricționat libertatea de exprimare protejată și, în plus, interzice agenţiilor federale să folosească resurse ale statului pentru a reduce exprimarea legală. Iar Executive Order 14290 („Ending Taxpayer Subsidization of Biased Media”)27Executive Order 14290 – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025. pune capăt finanțării federale pentru National Public Radio și Public Broadcasting Service (posturi publice de radio/televiziune), pentru că ar produce conținut considerat „partizan” sau „părtinitor”, ceea ce înseamnă că, sub riscul de pierdere a independenţei, media publică nu mai poate funcţiona ca un contraetalon faţă de media comercială sau cu adevărat partizană. Ordinele executive şi declarațiile privind „restaurarea libertăţii de exprimare”, dar cu prevederi ambigue28Executive Order 14149 – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025., pot crea premise pentru intervenţii guvernamentale asupra discursului, sub pretextul combaterii cenzurii sau dezinformării, riscurile venind din modul de aplicare. Iar îngheţarea/tăierea de granturi către instituţii media finanţate federal sau agenţii media internaţionale29Radio Free Asia – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025.30Judge blocks funding freeze for Radio Free Europe/Radio Liberty – politico.com, accesat la data de 18.09.2025.31USAGM Reverses Course on RFE/RL and OTF Grant Terminations – thediplomat.com, accesat la data de 18.09.2025., reducând resursele media independente, scade capacitatea de informare critică și poate duce la autocenzură.

Totodată, Trump a lansat procese împotriva presei, ca metodă de intimidare. Astfel, a intentat procese de defăimare împotriva mai multor instituţii media (ex: The New York Times, Wall Street Journal)32Why is Trump suing the New York Times? – vox.com, accesat la data de 18.09.2025.33Trump files $15B defamation lawsuit against The New York Times – apnews.com, accesat la data de 18.09.2025.34Trump lawsuit against Murdoch and ‘Wall Street Journal’ turns personal – npr.org, accesat la data de 18.09.2025.35Trump sues Murdoch and Wall Street Journal for $10bn over Epstein article – bbc.co.uk, accesat la data de 18.09.2025. pentru articole critice sau cu privire la care susține că ar fi prezentat informaţii false. Aceste acţiuni pot avea un efect descurajator asupra investigaţiilor jurnalistice, prin costurile legale mari.

Pentru a limita puterea presei, Trump folosește și instrumente retorice diverse:  critici directe, termeni precum „fake news” („ştiri false”) şi nume derogatorii, pentru instituţii media sau jurnalişti individuali, ceea ce subminează încrederea publică în presă și poate îngreuna libertatea jurnalistică36USA: Trump’s vision of “free speech” comes at the expense of press freedom – rsf.org, accesat la data de 18.09.2025.37Connecting the Dots: Trump’s Tightening Grip on Press Freedom – justsecurity.org, accesat la data de 18.09.2025.38Donald Trump ‘undermining global press freedom’: CPJ – aljazeera.com, accesat la data de 18.09.2025.39‘Trump has declared war’: journalists denounce any attack on press freedom – theguardian.com, accesat la data de 18.09.2025.. De exemplu, critica îndreptată către National Public Radio/Public Broadcasting Service şi motivarea deciziei de a le tăia finanțarea publică, pe baza presupusului partizanat media40Executive Order 14290 – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025.. Mai mult, se poate vorbi de utilizarea forţei/agresiunii fizice împotriva jurnaliştilor41Federal judge curbs DHS, LAPD actions against journalists in L.A. – washingtonpost.com, accesat la data de 18.09.2025.: în contexte de protest, autorităţile (DHS, LAPD) au folosit asupra jurnaliştilor arme de control al mulţimii, ceea ce intimidează şi limitează libertatea presei.

În același timp, Trump vizează controlul sau influenţa asupra agenţiilor de reglementare a media și comunicațiilor. Astfel, sunt menționate presiuni asupra Federal Communications Commission (FCC) și a altor agenții de reglementare, pentru a investiga sau sancționa instituţii media considerate critice42Alarm bells: Trump’s first 100 days ramp up fear for the press, democracy – cpj.org, accesat la data de 18.09.2025.43USA: Trump’s vision of “free speech” comes at the expense of press freedom – rsf.org, accesat la data de 18.09.2025.. Aceste investigaţii/presupuse sancţiuni pot duce la autocenzură (jurnaliştii evită să spună ceva ce ar putea atrage represalii)44Ibidem.45The Self-Censoring Majority: How Political Identity and Ideology Impacts Willingness to Self-Censor and Fear of Isolation in the United States – sagepub.com, accesat la data de 18.09.2025.. De punctat că ameninţările care au fost lansate de administrația Trump, vizând licenţele de radiodifuziune pentru reţele de televiziune/staţii media, pe motiv că acestea nu agreează unghiul de abordare46Trump’s growing threats to strip broadcast licenses send chills across industry – cnn.com, accesat la data de 18.09.2025.47Trump accused of leading a ‘multipronged’ attack on US media – aljazeera.com, accesat la data de 18.09.2025., înseamnă cenzură indirectă: revocarea licenţelor media de stat sau federale pe baza conţinutului editorial sau critic.

Tot un atentat vizând libertatea presei este și monitorizarea jurnaliştilor, cu scurgeri de informaţii despre surse confidențiale. Sechestrarea/confiscarea/oprirea accesului la comunicaţii în dreptul jurnaliştilor (telefon, email), vizând investigaţii guvernamentale48Trump Administration Secretly Seized Phone Records of Times Reporters – nytimes.com, accesat la data de 18.09.2025.49Trump Justice Department monitored Washington Post reporters’ phone calls in 2017 – independent.co.uk, accesat la data de 18.09.2025., ameninţă confidenţialitatea surselor, descurajează investigaţiile jurnalistice care implică informaţii sensibile și subminează protecţiile tradiţionale pentru jurnalişti. De exemplu, Departamentul de Securitate Internă (DHS), în primul mandat al lui Trump, a monitorizat jurnaliști care acopereau subiecte de frontieră, a încercat să afle identitatea surselor confidențiale şi a vizat anonim surse de social media criticând politicile DHS50How Trump’s first administration threatened press freedom at the border – rcfp.org, accesat la data de 18.09.2025..

Tot sub Trump, are loc suprimarea/modificarea informaţiilor oficiale51Science and Democracy Under Siege – Documenting Six Months of the Trump Administration’s Destructive Actions – ucs.org, accesat la data de 18.09.2025.52Concediată brusc de Trump, fosta șefă a Statisticii Muncii avertizează că SUA riscă să ajungă în situația Argentinei sau Greciei – hotnews.ro, accesat la data de 18.09.2025.: guvernul sau instituţii aflate în structurile de putere elimină sau alterează accesul la informaţii ştiinţifice ori date guvernamentale, pe motive politice, mai ales când acestea contrazic linia MAGA (ex: mediu, schimbări climatice, sănătate).

O linie recentă de acțiune: amenințarea libertății presei din orice țară care dorește orice fel de legături cu „SUA lui Trump”. De exemplu, jurnalistul australian John Lyons (de la ABC) l-a întrebat pe Donald Trump despre cum merg afacerile sale personale, în special cât de mult i-a crescut averea de când s-a întors la Casa Albă. Iar Trump, deranjat de întrebări, l-a acuzat pe Lyons că „face mult rău Australiei”, sugerând că aceste întrebări vor afecta relațiile dintre SUA și Australia, și i-a spus „Quiet!”, când jurnalistul a vrut să continue53Donald Trump, furios pe întrebările unui jurnalist australian: „De unde ești? Faci foare mult rău țării tale în acest moment” – hotnews.ro, accesat la data de 18.09.2025.54Donald Trump takes aim at ABC journalist as he suggests he’ll meet Albanese ‘very soon – abc.net.au, accesat la data de 18.09.2025.. Este evidentă, în această replică, limitarea dreptului jurnalistic: tăierea posibilității de a pune întrebări liber este un semn de restrângere a libertății presei, cel puțin la nivel comportamental. Cu alte cuvinte, Trump pune presiune prin discurs: de acum înainte, orice stat „trebuie” să fie cu luare aminte la ce fac și ce spun jurnaliștii „lor”, în legătură cu orice lucru ar putea avea tangență cu el, ceea ce înseamnă o impunere din exterior a autocenzurii55Social media sackings risk stifling journalistic expression – theconversation.com, accesat la data de 18.09.2025.. Totodată, este evidentă o încercare de delegitimare, căci, prin acuzarea jurnalistului că „rănește Australia” și sugerând că va raporta problema liderului australian, cu care urmează să aibă o întâlnire, Trump folosește un limbaj care transcende simpla dezbatere, introducând elemente politice sau de diplomație, ca tactică de „apărare”. Legând observațiile jurnalistului de relația bilaterală cu Australia și de întâlnirea cu prim-ministrul Albanese, transformă jurnalismul în parte a negocierii diplomatice, iar întrebările critice sunt prezentate ca „deranj” pentru relații oficiale, ceea ce poate crea presiune asupra mass-media.

Tot de actualitate este și suspendarea emisiunilor după reacţii politice56Disney’s ABC yanks ‘Jimmy Kimmel Live’ off air after remarks about Kirk – reuters.com, accesat la data de 18.09.2025.57Televiziunea americană ABC a suspendat “pe termen nelimitat” emisiunea comediantului Jimmy Kimmel, una dintre cele mai populare de tip “late-night”, după ce acesta a acuzat în direct mișcarea MAGA și pe Donald Trump că exploatează politic asasinarea activistului conservator Charlie Kirk. – biziday.ro, accesat la data de 18.09.2025., presiune care conduce la retragerea unor programe de la TV sau radio, după comentarii critice la adresa MAGA/Trump.

În schimb, în locul jurnalismului critic, se conturează propaganda58Education and Climate in MAGAland – laprogressive.com, accesat la data de 18.09.2025.59Trump may be planning a sharp, extended conflict with California, experts say – berkeley.edu, accesat la data de 18.09.2025.: în state sau zone controlate de MAGA, se promovează surse media sau discursuri favorabile liniei ideologice, iar critica este marginalizată ori etichetată ca „nepatriotică”, „anti-populistă” etc. Sau se înregistrează creşterea discursurilor polarizate60How MAGA broke the media – vox.com, accesat la data de 18.09.2025., ceea ce duce la scăderea dialogului sau la pierderea unei zone neutre ori moderate. Ceea ce implică fragmentarea publicului și apariția camerelor de ecou61The Self-Censoring Majority: How Political Identity and Ideology Impacts Willingness to Self-Censor and Fear of Isolation in the United States – sagepub.com, accesat la data de 18.09.2025.62Echo chamber (media) – wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2025.63Online platforms risk becoming ideological echo chambers that undermine meaningful dialogue – theconversation.com, accesat la data de 18.09.2025., respectiv împărțirea consumatorilor mediatici în segmente care aleg ce validează convingerile lor, cu precizarea că presa mainstream este privită cu suspiciune de către cei afiliați sau simpatizanți MAGA, fiindu-i contestată legitimitatea şi credibilitatea64The Strategic Bias: How Journalists Respond to Antimedia Populism – sagepub.com, accesat la data de 18.09.2025..

Putem trage o concluzie

Concluzionând, acțiunile îndreptate împotriva libertății presei nu înseamnă întotdeauna o cenzură explicită („nu ai voie să scrii”). În fapt, pot apărea forme subtile de restricționare (legală, procedurală, financiară, prin intimidare sau prin presiunea retorică), tot atât de eficiente. Dar, fără o presă independentă, puterea scapă de sub control, iar cetățenii devin victime ale manipulării. În aceste condiții, rămâne o întrebare esențială: ce suntem dispuși, ca societate, să facem pentru a apăra presa liberă, chiar și atunci, sau mai ales atunci, când vocea ei este critică sau inconfortabilă pentru cei aflați la conducere? Pentru că situația din SUA are efecte în lumea întreagă, mai ales în acele țări în care democrația este trasă către groapă, cu presa după ea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *