În confruntarea cu suferința, regretele sunt combustibilul care o exacerbează, mai ales când cel afectat crede că este vinovat pentru ceea ce trăiește și putea fi evitat. Acei „dacă“ sunt cu atât mai chinuitori cu cât există mai multe provocări, ceea ce se întâmplă, de exemplu, în cazul unor probleme de sănătate majore. Iar, cum o boală gravă provoacă pierderi pe mai multe paliere, „dacă“ devin un adevărat roi de remușcări.
Este și mai greu, când intră în discuție afecțiuni care aduc deficite ce presupun suport din partea altei persoane. Adică, să nu mai poți acționa după cum ai nevoie sau îți dorești și să fii nevoit să apelezi la altcineva, chiar pentru lucruri elementare. Toate acele multe gesturi, pe care le făceai reflex, fără să te gândești la ele, fiind liniștit, doar tu cu tine, le inițiezi cu dificultate sau le face altul pentru tine, parcă invadându-ți viața, cu pus în așteptare, interacțiuni, interpelări, uneori, nerăbdare și mustrări, cu livrarea ajutorului poate nu chiar după nevoi sau așteptări. Și, când nu mai poți face, munca nu mai pare grea, când nu mai câștigi, iar cheltuielile cresc, salariul care era nu mai pare mic. Iar, în astfel de situații, copiii cresc, dar în dificultăți, și nu îi mai poți proteja, nu îi mai poți susține, acum sunt nevoiți să facă ei asta pentru tine. Și te simți neajutorat și de neajutor, și te-ai întoarce la ce a fost, dar nu mai poți, pentru că ai ars aceste punți, cu fiecare nouă repetare a ce ar fi trebuit oprit de mult.
Acesta pare doar un scenariu, dar astfel de situații apar, iar anumite obiceiuri, precum fumatul, presupun riscuri pentru boli grave, chiar fatale sau invalidante. De exemplu, un atac vascular cerebral poate să transforme ceea ce am scris mai sus în realitate. Țigările, pentru că acestea trebuie combătute în Ziua mondială fără tutun, înseamnă amenințări care vizează calitatea și durata vieții, iar consumatorii dăunătoarelor produse menționate ar trebui să nu ignore asta. Flacăra care aprinde țigara poate mistui viața – între apogeu și prăpastie este, uneori, doar acel inspir cu aromă de tutun ars. Iar, după surpare, nu mai e decât un vuiet de regrete amare sau tăcerea sfârșitului. De aceea, gândește-te la toți cei care te iubesc și pe care îi iubești, și pune punct. Dacă încă fumezi, este pentru tine acest text și imboldul de a renunța azi, nu într-un mâine imprecis, de dragul tău și al celor din jur, pentru a nu pierde ceea ce ai și a te pierde în regrete care nu pot recupera nimic.