Nu trebuie să ne gândim la ce va fi după 15 mai ca la o mare evadare, pentru că, totuși, nu suntem în lagăr, nu suntem în închisoare, ci în locuințe decente, în care am avut confort, mâncare, socializare prin mijloacele actuale de comunicare și divertisment. Că unele persoane nu sunt mulțumite cu atât, este adevărat, dar unele persoane nu sunt mulțumite niciodată, nu ar fi nici dacă li s-ar oferi lumea toată.
În timp ce unii oameni cu capul pe umeri și cu mințile la locul lor anunță că acest coronavirus a înregistrat, în raport cu fazele preliminare, niște mutații care îl fac mai contagios, iar alții, că este posibil ca numărul de îmbolnăviri să crească după relaxarea măsurilor de izolare, diverse pitzi, în varianta mai educată, comentează, pe ici, pe colo, că abia așteaptă să vină 15 mai, ca să inunde magazinele de haine și centrele de așa-zisă înfrumusețare, unde, evident, nu va fi vorba de măști sau distanțare. Lumea moare și unii se chiaptănă… Acele persoane, ocupate și „aranjate”, pe care le poți vedea dimineața în metrou, cum, cu o mână, pe care o iau uneori de pe bara de susținere, rup din produsele de patiserie (aflate în pungă, în mâna cealaltă) și introduc în gură!… „Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”! Cam așa ceva…
Schimbând registrul și revenind la lucrurile mai serioase: după 15 mai, se relaxează doar măsurile de izolare, nu și virusul – băiatul acela rău va zburda în continuare, tot atât de liber ca și până acum. Și ar fi bine să înțelegem acest lucru! Pentru că unii vorbesc și acționează de parcă, după ce ieșim noi din izolare, intră virusul…
Măcar când ne împrejmuiește moartea, poate ne străduim să prețuim și să ocrotim această viață, cultivând ceea ce este de preț în ea, nu punând-o sub risc pentru sprâncene, plete și haine noi, deși pandemia e încă în toi. De parcă, dacă ajungi să fii pus la ventilator, aspectul fizic și hainele „de firmă” pot fi de vreun ajutor…