Bunicii noștri au așteptat americanii să îi elibereze de comunism. Noi nu mai așteptam, dar știam că SUA e tărâmul libertății și țara tuturor posibilităților, unii încercau să ajungă acolo și se asculta, pe furiș, radio Vocea Americii.
După Revoluție, bucuria libertății a venit cu filme americane, muzică americană, eroi americani – așa ne-am format și, cumva, așa am rămas; doar că, între timp, balanța a mai înclinat spre bătrânul continent. Dar eu încă am în suflet, e de neuitat și de neînlocuit, atmosfera adusă, în acei ani, de filmele și melodiile de peste ocean, de admirația pe care o simțeam pentru standardele lor înalte și pentru performanțele pe care le afișau, de încrederea pe care o inspirau. Îmi amintesc de filmele lor cu specialiști buni în toate domeniile, cu oameni de top și de onoare, gata oricând de sacrificii, pentru a oferi salvare, unei mici comunități sau planetei întregi. Îmi amintesc cum mă identificam cu luptele și victoriile lor, așa cum erau ecranizate, cum ne americanizam treptat, trăind întârziat ce trăise America poate în urmă cu mulți ani.
Și am rămas așa cumva – în țesătura sufletului meu, e ceva ce nu va dispărea. Și mi-am amintit zilele acestea de filmul Top Gun, care a ajuns în ’90 aici, cu atmosferă, intrigă și personaje care ni se păreau tipic americane, și de încântarea cu care ascultam Berlin, Take my breath away, melodie care este în coloana sonoră a filmului și era atunci în toate topurile muzicale – erau, pentru noi, simboluri cu adevărat americane.
SUA se ridica în plină glorie, începea ceea ce mi s-a părut un deceniu american. Blocul comunist căzuse, URSS se prăbușea, lumea părea liberă și lipsită de amenințări – simțeam începutul unei perioade pline de speranțe. Istoria a dezamăgit, dar nu mă așteptam la ce vedem acum. Acea Americă pe care am așteptat-o, către care am privit și fugit, pe care am admirat-o și copiat-o, acea Americă se stinge sub ochii noștri. Rămâne, treptat, doar o amintire, un gând și o simțire în cătunele sufletului meu și în toți cei care au avut experiențe similare. America aceea, a libertății care venise, în sfârșit, aici, America eliberatoare și înălțătoare, America personajelor relevante, America aceea grandioasă în toate, parcă, nu mai există. Iar odată cu ea se duce, pentru totdeauna, o epocă de care știm doar noi și care se va uita după noi. Istoria întoarce foaia, iar vechea poveste rămâne mută. Poate o vor mai depăna unii, apoi, dar nimeni nu va mai cunoaște, cu adevărat, farmecul ei.
The end!