Un copil de numai doi ani a murit ieri sub „anestezie generală prin procedură intravenoasă“1„Au omorât-o!”. Tatăl fetiței de doi ani care a murit în cabinetul stomatologic din București rupe tăcerea – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025., într-o clinică stomatologică despre care ministrul sănătății a declarat că „funcționează improvizat“ și „nu respectă normative“2Clinica în care a murit fetița de 2 ani nu avea autorizație. Alexandru Rogobete: „Închideți-vă voi clinicile, ca să nu vin eu să le închid” – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025.. Noul centru, „specializat pe sedare profundă“, a fost înființat, „cu o investiție de peste un milion de euro“, de grupul de clinici Crystal Dental, care are mai mult de 25 de ani vechime în domeniu3Cine deține clinica din București unde a murit fetița de 2 ani. A investit peste un milion de euro – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025..
Prin urmare, se poate opina că părinții au apelat la serviciile unei clinici prestigioase, pe care, din perspectiva imaginii pozitive, au considerat-o sigură. În mod cert, nu își duceau fiica decât la centrul medical pe care îl considerau cel mai bun pentru ea. Iar, dacă la o clinică de prestigiu, conform declarațiilor ministrului, sunt nereguli, atunci, în centre mai mici, mai puțin vizibile și cu mai puține resurse, care este situația? Bineînțeles că nu se poate extrapola astfel, dar această întrebare se ridică firesc în mințile pacienților. Și nu doar în domeniul stomatologic, pentru că presa a adus în atenția publicului și alte domenii din sistemul medical privat, cu prezentarea a diverse neregularități. Ceea ce deteriorează imaginea acestui sector, în condițiile în care cel public este deja puternic afectat imagologic.
Probleme intervin și în colaborarea dintre cele două. Astfel, declarațiile părinților că ambulanța a venit după o oră, deși era vorba de copil și stop cardio-respirator, sunt disturbatoare, pe caz, și deloc confortabile pentru cei care depind de același sistem de intervenție în urgențe. Dacă lipsa unui răspuns prompt se adeverește, acest aspect ridică mai multe semne de întrebare, precum și rețineri, cu privire la managementul crizelor în cazul intervențiilor realizate în ambulatorul privat, mai ales când se pune problema de proceduri și medicație care implică riscuri mai mari pentru sănătate și viață, inclusiv neanticipat.
Corelat cu evenimentul menționat mai sus, Iuliu Torje, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă, a precizat, pe pagina sa de Facebook, că „astfel de evenimente“ se „întâmplă peste tot în lume”, inclusiv „în țări foarte dezvoltate, în sisteme medicale solide” și acestea, toate, „au același fir roșu: un copil prea mic, o procedură în afara infrastructurii necesare, o complicație fulgerătoare”, dar tragediile „seamănă între ele în mecanism, nu în vinovății”. De asemenea, medicul a declarat că nu și-ar „asuma niciodată o anestezie pediatrică în afara unui spital” – pentru că „fiziologia unui copil mic nu iartă întârzierile”, este foarte important „unde ești în momentul zero”, diferența fiind „una de viață și de moarte”4Torje Iuliu · Am fost întrebat ce părere am despre tragedia din România. – facebook.com, accesat la data de 14.11.2025..
Există și alte aspecte de subliniat, pornind de la situația mediatizată în prezent, cum ar fi semnătura care acoperă totul. Nu am citit să fi fost invocată de clinică până acum, dar am remarcat că, în domeniul medical, de obicei, ți se pune în față un document care permite deresponsabilizare totală pentru furnizorul de servicii. În ceea ce mă privește, am scris, uneori, alături de ce era tipărit, ceva de tipul: „în afară de ceea ce presupune culpa medicală sau/și a personalului administrativ și excluzând, de asemenea, orice era evitabil“, cu semnătura de rigoare. Mă deranjează, de asemenea, o anumită formulare, în documentele respective – mențiunea că pacientului i s-a explicat tot și știe la ce riscuri se expune. Ceea ce, în majoritatea situațiilor, mie nu mi s-a întâmplat – am căutat eu, pe internet, informații despre riscuri, dacă nu erau consemnate, ori suplimentar, dacă erau precizate în scris, dar fără alte lămuriri oferite verbal și în limbaj accesibil.
Dau un exemplu cu substanța de contrast bazată pe gadoliniu și utilizată pentru investigații imagistice prin rezonanță magnetică. Eu, până la momentul actual, nu am văzut niciun formular de acord informat, în care să fie menționată denumirea exactă, deși există mai multe produse bazate pe gadoliniu, cu riscuri renale diferite. Dar nu intră în discuție doar acest tip de riscuri, pentru substanța menționată. Iar unii medicii spun că nu trebuie să îți faci griji, că se elimină în maxim două zile, cu aport suficient de lichide, deși surse medicale actuale precizează că, de fapt, se poate vorbi și despre doze reziduale. Valabil, în ceea ce privește avertizările sau, mai bine zis, lipsa lor, și în dreptul substanțelor pentru CT, bazate pe iod, în cazul cărora nu sunt luate în considerare, în general, decât riscurile alergice și renale. Mie nu mi-a spus nimeni, în 2018, că investigația cu o astfel de substanță poate implica riscuri în lupus și boală miastenică, iar, după examinare, abia mai mergeam – și, după acel declic, situația s-a degradat constant. Din experiența personală, pentru aport de astfel de substanțe, nu se fac evaluări extinse și nu se iau în considerare toate riscurile menționate în prospect. Iar, dacă pui întrebări, se poate să fii ridiculizat și problemele ridicate să fie duse în derizoriu, sub pretextul că ești prea anxios sau nu ai studii în domeniu. Aplicabil și la anestezii, despre care cred că sunt recomandate, uneori, cu ușurătate. Caz – pacient octogenar, i se propun multiple extracții dentare în aceeași sesiune, evident, cu necesar anestezic sporit, anestezie cu adrelină, deși cardiologul menționase alte soluții.
În concluzie, tragedii precum cea discutată pot apărea chiar și în sisteme medicale funcționale, motiv pentru care anesteziile de acest tip ar trebui realizate, mai ales pentru populația pediatrică, exclusiv în spitale echipate corespunzător, cu personal calificat și care ia în considerare normele din domeniu. Totuși, acest fapt nu anulează avertismentele ministrului sănătății privind neregulile din sistemul medical privat și nici problemele de cooperare dintre acest sector și cel public. După cum, trebuie avut în vedere și că, în sistemul medical, există vulnerabilități în ceea ce privește consimțământul informat, responsabilizarea și evaluarea corespunzătoare a situației, atunci când intră în discuție administrarea anumitor substanțe medicamentoase, dar și aspecte mai largi ce țin de profilaxia și managementul crizelor.
- 1„Au omorât-o!”. Tatăl fetiței de doi ani care a murit în cabinetul stomatologic din București rupe tăcerea – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025.
- 2Clinica în care a murit fetița de 2 ani nu avea autorizație. Alexandru Rogobete: „Închideți-vă voi clinicile, ca să nu vin eu să le închid” – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025.
- 3Cine deține clinica din București unde a murit fetița de 2 ani. A investit peste un milion de euro – libertatea.ro, accesat la data de 14.11.2025.
- 4Torje Iuliu · Am fost întrebat ce părere am despre tragedia din România. – facebook.com, accesat la data de 14.11.2025.